Despre Aradul Civic

Despre Aradul Civic

Cine suntem

Aradul Civic s-a născut pe structura cetățenilor proactivi civic în perioada emiterii celebrei “OUG 13”, prin unirea legitimă a unor voluntari în jurul unor idei și valori comune de sprijin al statului de drept. Viziunea noastră este o Românie în care politica înseamnă servirea cetățeanului în mod integru și competent. Dorim să vedem în politică oameni care au dovedit onestitate, credibilitate, profesionalism și voluntariat civic.
Sprijinim orice inițiativă pentru implementarea meritocrației în politică și în ocuparea funcțiilor publice, considerăm vitală curățirea clasei politice de profitori, oportuniști, demagogi, de cei condamnați penal și de cei care, prin acțiunile lor politice iresponsabile, sunt o piedică în calea dezvoltării societății românești.
La baza unității noastre civice, apolitice, stau câteva întrebări simple:
Dacă nu noi, atunci cine ? Dacă nu așa, atunci cum ? Dacă nu acum, atunci când ? Dacă nu pentru asta, atunci pentru ce ?

Misiune

Să promoveze și să apere lupta anti-corupție;
Să promoveze și să apere independența justiției;
Sa promoveze și să apere valorile democratice și ale statului de drept;
Să promoveze apartenenta României la UE și NATO;
Să promoveze și să apere drepturile omului și caracterul laic al statului;
Să promoveze libertatea economică;
Să apere proprietatea privată și să susțină spiritul antreprenorial;
Să monitorizeze procesul de selecție al persoanelor care doresc să ocupe funcții publice; acestea să fie promovate după criterii meritocrație;
Creșterea și consolidarea participării active a tinerilor în viața publică și dezvoltarea unor rețele de cetățeni care să se implice în consolidarea democraţiei în România;
Monitorizarea proceselor electorale și a activității Parlamentului, Guvernului, Administrației Prezidențiale, precum și a administrației centrale și locale;
Constituirea unor grupuri de lucru la nivel local și central care să încurajeze diverse forme de asociere și de democrație participativă;
Promovarea atitudinii civice proactive în apărarea intereselor societății;
Să promoveze și să apere dreptul de asociere în toate domeniile, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la vot, libertatea întrunirilor, dreptul la un mediu sănătos, ocrotirea sănătății şi învățătură;

Principii

Libertate și democrație;
Drepturi și libertăți individuale;
Stat de drept și anticorupție;
Integritate, competență, transparență;
Respect și încredere, solidaritate și toleranță, diversitate;
Proprietate privată și economie de piață funcțională;
Drumul european și euroatlantic al României.

Direcții strategice

România trebuie să devină până la jumătatea deceniului următor o țară în care puterea aparține cu adevărat cetățeanului, în care decizia, inițiativa și bugetele publice să fie transparente și cât mai aproape de oameni, la nivelul comunităților locale. Statul trebuie limitat la a fi un arbitru neutru care protejează și dă șanse egale cetățenilor liberi la bunăstare și fericire. Pentru a ajunge să trăim în România pe care o visăm, vom milita și acționa pentru:

 

1. Consolidarea independenței justiției și continuarea luptei împotriva corupției pe coordonatele reformei începute în 2005. În doar 10 ani, România a devenit model regional și european de luptă împotriva corupției la nivelul instituțiilor judiciare. Puterea legislativă și executivă, precum și partidele politice trebuie să înceteze imediat atacurile împotriva justiției independente și procurorilor și judecătorilor care aplică legea, indiferent de natura și motivațiile acestor atacuri.

 

2. Reformă constituțională în vederea consolidării i) libertăților individuale, ii) integrității funcției publice și iii) respectării drepturilor fundamentale. Constituția trebuie să creeze un cadru care deschide posibilitățile de dezvoltare și de căutare a fericirii personale, nu să devină un instrument al discriminărilor, interdicțiilor și limitărilor. În acest sens, vrem și promovăm:

 

❏ Întărirea drepturilor și libertăților individuale care împiedică tirania majorității, precum și păstrarea și consolidarea caracterului laic al Constituției. Toți cetățenii trebuie să se bucure de aceleași drepturi, indiferent de etnie, religie, limbă, orientare sexuală sau culoare a pielii;

❏ Păstrarea imunităților parlamentarilor doar pentru declarații politice;

❏ Alegerea Avocatului Poporului printr-o procedură transparentă și competitivă de selecție, precedată de o obligatorie dezbatere publică;

❏ Numirea judecătorilor CCR printr-o procedură transparentă și competitivă de selecție, precedată de o obligatorie dezbatere publică.

 

3. Reforma legislației electorale și a finanțării partidelor politice în sensul liberalizării și transparentizării competiției politice. Eliminarea restricțiilor privind înființarea partidelor politice a dus doar în mică măsură la dinamizarea și deschiderea competiției politice. Există încă restricții legale majore care împiedică participarea în alegeri și reprezentarea adecvată a comunităților. Restricțiile sunt dublate de lipsa de transparență a finanțării partidelor și a campaniilor electorale, o importantă cauză a corupției politice. De aceea, susținem:

 

❏ Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor și a președinților de consilii județene;

❏ Eliminarea pragului electoral pentru alegerile locale și naționale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităților locale și pentru a opri tendințele de autoritarism și de concentrare a puterii politice;

❏ Scăderea numărului de semnături necesare partidelor și independenților care doresc să candideze (la orice tip de alegeri) de la 1% la 0,25% pentru partide și, respectiv, la 0,1% pentru independenți din numărul total de alegători din circumscripție, fără alte condiționări sau excepții;

❏ Introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;

❏ Schimbarea modalității de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, astfel încât contribuțiile financiare (cotizații și donații) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările și ieșirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât și în afara campaniilor electorale.

 

4. Guvernarea deschisă și transparența actului de guvernare locală sau centrală, participarea comunităților la decizia publică. Considerăm că paradigma de urmat și de replicat este modelul estonian de e-guvernare. Procesele de digitalizare fac posibilă transparența, reduc corupția, îmbunătățesc serviciile publice și le decuplează de decizia discreționară sau abuzivă a demnitarului sau funcționarului public, asigură trasabilitatea financiară și decizională a tuturor acțiunilor administrației, inclusiv a achizițiilor și investițiilor publice, economisesc timpul, energia și banii contribuabililor. Pentru aceasta, interconectarea fluxurilor de date este necesară, nu opțională. În același timp, datele cu caracter personal (contul asociat codului personal – e-ID) trebuie să fie în proprietatea cetățeanului, iar orice accesare neautorizată a acestora din partea statului trebuie să cadă sub incidența legii penale. De aceea, vrem și promovăm:

 

❏ Semnătura digitală; stocarea, partajarea și semnarea digitală a documentelor în relația cu statul; registrul electronic al întreprinderilor; instanța electronică (administrarea electronică a procedurilor în instanță, inclusiv înaintarea de acțiuni online); rețeta electronică (sistem centralizat, fără hârtie, pentru a emite și procesa rețete medicale); fișa medicală electronică; rezidența electronică; școala electronică (permite studenților, profesorilor și părinților să colaboreze în procesul de învățământ); impozitele electronice; cartea funciară electronică. Modelul estonian a demonstrat că digitalizarea guvernării este posibilă și benefică;

❏ Votul electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale) și de referendumuri locale sau naționale;

❏ Publicarea în timp real și în format deschis și care permite procesarea automată a datelor tuturor contractelor publice (licitații sau achiziții directe) atât pe site-ul specializat al Guvernului (data.gov.ro), cât și pe site-urile tuturor instituțiilor publice;

❏ Publicarea în timp real a tuturor proiectelor publice de investiții, inclusiv stadiul de execuție și plățile aferente;

❏ Modificarea modalității de completare și publicare a declarațiilor de avere și interese în format deschis și care permit procesarea automată a datelor;

❏ Dezvoltarea de către toate instituțiile de stat care interacționează cu cetățenii a unor platforme web publice, funcționale, interconectate, interactive și cât mai simple pentru utilizatori;

❏ Încurajarea participării reale de către instituții a cetățenilor, comunităților, ONG-urilor, organizațiilor profesionale, patronale și a sindicatelor la decizia publică locală și națională (ședințe de consilii locale deschise, agende de lucru publicate din timp pe internet, proiecte de lege cu calendare de consultare etc.).

 

5. Economia bazată pe investiții private și pe legislație fiscală relaxată și predictibilă. Încă de la înființarea sa, statul român a fost un patron iresponsabil și un prost administrator al avuției publice, mult prea adesea predispus la risipă și furt din banii românilor. Creșterea competenței economice a statului român rămâne un deziderat valabil, dar progresul previzibil este modest. De aceea, statul trebuie să protejeze și încurajeze cu prioritate și din poziția unui arbitru corect antreprenoriatul, ca formă de libertate economică. De aceea, vrem și promovăm:

 

❏ Reducerea taxelor pe muncă pentru a stimula investițiile;

❏ Descentralizarea fiscală și trecerea graduală a responsabilităților de administrare a banilor publici către comunitățile locale;

❏ Simplificarea modului de taxare și impozitare pentru companiile mici și mijlocii;

❏ Legislația fiscală simplă, predictibilă, coerentă și gândită în sprijinul antreprenorilor;

❏ Construcția de autostrăzi și centuri ocolitoare într-un ritm accelerat, precum și îmbunătățirea infrastructurii feroviare, calitatea infrastructurii de transport având un rol determinant în dezvoltarea economică a țării.

 

6. Reforma sistemului de sănătate prin creșterea transparenței și concurenței în domeniu. Eliminarea corupției și a feudalismului în sistemul de sănătate, boli cronice cu consecințe dramatice asupra calității serviciilor medicale, nu poate fi realizată doar cu justiția penală. Statul trebuie să se îngrijească de sănătatea românilor, iar politicile publice în acest domeniu, inclusiv alocarea banilor, trebuie să se concentreze pe pacient. De aceea, vrem și promovăm:

 

❏ Numirea managerilor de spitale exclusiv prin concursuri organizate transparent și pe criterii de performanță și profesionalism;

❏ Legiferarea incompatibilității funcției de manager al unei unități medicale publice cu orice altă activitate salariată, cu excepția activităților didactice. Profesia de manager într-o unitate medicală este o activitate care nu se poate realiza în regim part-time;

❏ Crearea de condiții concurențiale egale pe piață pentru spitalele administrate de stat și pentru cele private, respectiv pentru serviciile de ambulanță de stat și private;

❏ Transparentizarea pieței de medicamente și consumabile prin licitații publice și caiete de sarcini care să fie concepute pentru interesul cetățeanului, nu pentru interesele companiilor afiliate politicienilor;

❏ Liberalizarea contribuției de asigurări de sănătate prin înlăturarea monopolului CNAS ca unic gestionar al sistemului de asigurări naționale de sănătate. Prin liberalizarea acestui sistem se poate îmbunătăți semnificativ modul de gestionare a fondurilor provenite din contribuția la asigurarea de sănătate, dându-se cetățeanului posibilitatea de a opta între mai multe case de sănătate.

 

7. Educația ca pregătire pentru viață, educația care motivează și inspiră. Educația dă măsura în care cetățenii pot reuși în viață și își pot urmări visurile în mod autonom, fără să pice în capcanele manipulării și ale neputinței. În România, conform studiilor Comisiei Europene, peste jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcțional, în timp ce în Finlanda doar 5% dintre elevi sunt în această situație. De aceea, vrem să construim trei fronturi de acțiune prin care educația să devină un rezervor de putere pentru întreaga societate. Primul se referă la accesul copiilor la școală. Institutul National de Statistică arăta la începutul anului 2016 că un sfert dintre copiii cu vârstă școlară și preșcolară nu erau înregistrați în instituții de învățământ. Este esențial ca toții școlarii să aibă acces la educație. Al doilea front vizează pregătirea dascălilor pentru a gestiona problemele pe care le întâmpină elevii. Adolescenții și tinerii poartă adesea bagajul mediului disfuncțional în care trăiesc. Pentru că dascălii nu sunt pregătiți să adapteze actul pedagogic în funcție de nevoile personale ale elevilor și nici nu înțeleg contextul de viață al acestora, rata de abandon școlar și analfabetismul funcțional sunt în creștere. Al treilea front care are nevoie de consolidare se referă la programa școlară care nu mai reflectă realitatea și creează un hiat între cunoștințele și abilitățile deprinse în banca școlii și cele cerute pe piața muncii. De aceea, vrem și promovăm:

 

❏ Legiferarea funcționării unor sisteme alternative de educație;

❏ Reînființarea școlilor de arte și meserii și cultivarea, prin educație, a respectului și aprecierii pentru și față de muncă; sprijinirea instituției uceniciei pe model german;

❏ Înființarea unor centre de excelență universitare locale sau euroregionale pe domenii racordate la cerințele prezentului și viitorului apropiat (încurajarea înființării și susținerea platformelor de colaborare între diverse companii de nișă locale sau internaționale, pe de o parte, și universități și administrații locale, pe de altă parte);

❏ Educația civică în spirit european în sensul dreptății, libertății, cinstei și responsabilității;

❏ Educația cetățenească activă, prin care elevii înțeleg rolul cetățeanului și al instituțiilor în democrație și căile prin care pot participa la construcția socială, cum să-și apere valorile și drepturile și cum să nu își neglijeze responsabilitățile cetățenești;

❏ Educație sexuală; educație antreprenorială; educație juridică; educație ecologică.

 

8. Păstrarea fermă și fără echivoc a orientării euroatlantice a țării. Apartenența la Uniunea Europeană și NATO e o garanție a prosperității și securității noastre. Cele două organisme internaționale reprezintă un club select al libertății, al statului de drept și al valorilor democratice în care am fost primiți, deși nu eram pe deplin pregătiți. Trebuie să ne onorăm angajamentul față de acest club respectând, la noi acasă, aceste valori. Acest angajament nu este doar o datorie față de aliații noștri, ci este, în primul rând, o datorie față de cetățenii României. De aceea, vrem și promovăm:

 

❏ Continuarea și întărirea parteneriatului strategic cu SUA și asumarea unui rol și mai activ în NATO;

❏ Integrarea și mai profundă în Uniunea Europeană, inclusiv adoptarea cât mai rapidă a euro ca monedă;

❏ Susținerea activă a unui mecanism european de monitorizare și cooperare pentru respectarea principiilor statului de drept în statele membre și a înființării și operaționalizării instituției Procurorului European;

❏ Păstrarea Mecanismului de cooperare și verificare până când independența justiției și lupta împotriva corupției în România vor deveni un fenomen ireversibil, imun la interferența politică.

 

9. Protejarea mediului înconjurător. Dezastrul defrișărilor ilegale și cazul Roșia Montană au arătat lipsa de voință politică, corupția și incapacitatea statului român de a aplica legile care protejează viitorul copiilor noștri, bunăstarea lor și sănătatea noastră, a celor de azi. De aceea, vrem și promovăm:

 

❏ Restructurarea instituțiilor naționale care administrează domeniul silvic și apele române, pe principii de competență, liberă concurență și meritocrație;

❏ Înăsprirea și aplicarea efectivă a legilor împotriva defrișării și poluării;

❏ Promovarea activă și măsuri concrete pentru sortarea selectivă a deșeurilor și pentru reciclare;

❏ Interzicerea vânătorii animalelor protejate (urs, râs, pisică sălbatică etc.), concomitent cu elaborarea în parteneriat cu alte state membre UE a unui plan de relocare în caz de suprapopulație.